Cum am cunoscut-o pe Sienna Miller

Festivalul de Film de la Cannes e Mecca jurnaliștilor. Aici vin și se roagă (să prindă interviuri și exclusivităti) vreo 1700 de ziariști din toată lumea în fiecare an. Pe bună dreptate. Nu cred c-am mai văzut atât de mulți oameni fascinanți într-un singur loc, la un eveniment, de la regizori, la producători, actori celebri, oameni de știință și cântăreți (anul ăsta Robbie Williams a cântat la petrecerea Chopard), iar cântăreața Rokia Traore a fost în juriu.

În juriul Festivalului de la Cannes este și actrița Sienna Miller (33 ani), căreia îi admir ținutele de pe covorul roșu, la câteva proiecții.

În seara premierei “The Sea of Trees”, filmul lui Gus Van Sant, cu Matthew McConaughey și Naomi Watts, însă n-o văzusem. După o zi cu interviuri și alergătură în Cannes-ul aglomerat, în care nu puteai arunca nici un ac de cravată, seara ajung în clubul Le Bâoli, de pe Croisette, unde are loc petrecerea de după proiecție. La astfel de evenimente, lista de invitați e foarte scurtă, și, de obicei, este vorba despre oameni din industrie, celebrități, actori, producători sau managerii de top ai firmelor de PR din toată lumea.

Giulia Nahmany îmi face cunostință cu actorul Michael Damian, Danny Romalotti din “The Young and the Restless”, căruia constat că i se potrivește titlul filmului, dar și cu soția lui Janeen, fostă dansatoare profesionistă, și mamei ei, o doamnă respectabilă care umilește tot ringul de dans cu mișcările ei, la aproximativ 80 de ani.

Pe una dintre canapelele de lângă ringul de dans se amuză o tipă care seamănă leit cu actrița Sienna Miller. Hm, dar nu cred că e ea. Fata asta pare mai tânără. Deși aș putea să jur că zâmbetul e al ei. Parcă e prea relaxată. Dansez în continuare, dar nu-mi pot lua gândul… O fi ea, n-o fi ea? Se ridică și vine pe ringul de dans. Sunt din ce in ce mai convinsă că e ea. Dar parcă nu era așa de slabă… Nu mai rezist. Iau telefonul și-l întreb pe Google. Did you mean Sienna Miller? Yes. Fata blondă dansează nonșalant la câțiva pași în fața mea. Mă uit în telefon, mă uit la ea, iar mă uit in telefon, iar mă uit la ea. Dacă ar fi un paparazzo în spatele meu, ar avea un cadru foarte amuzant, în timp ce mă uit pe telefon la poza fetei din fața mea, încercând să găsesc asemănări. Aha, ea e! Îi recunosc rochia Valentino Haute-Couture.

Distanța dintre noi se micșorează suficient de mult încât să-i pot face un compliment, nu înainte de a observa cele trei stele tatuate pe umărul ei drept. “Îți vine foarte bine rochia-zmeu Valentino” “Mulțumesc! Sunt precum Cenușăreasa. Mâine va trebui să o dau înapoi”, zâmbește alintat Sienna. “Gata, rochia-zmeu zboară spre alte zări?”, întreb retoric. “Da, din păcate.“ “Știu cum e, dar mâine vei avea altă rochie, la fel de frumoasă, de la un alt designer“, insist, încercând să-i păstrez zâmbetul pe buze. “Așa e“, spune râzând, precum o adolescentă conștientă de farmecul său. Mai vorbim niște nimicuri și apoi facem o poză. “Hai să facem selfie“, spune. Își lipește obrazul de al meu, prindem zmeul în fotografie și apoi continuăm să dansăm.

A doua seară bem un vin împreună, pe terasa hotelului Carlton. Desigur, fiecare la masa ei. Sienna e însoțită de un băiat pe care-l cunosc. I se spune Jake Gyllenhaal și arată mai bine în filme decât în realitate. Și pe cuvânt că vinul nu e făcut din struguri acri. 😊

Foto: Getty Images; www.guliver.ro